luni, 17 octombrie 2016

Grea e viata de stampila

Nu e usor sa fii stampila! Ai o viata foarte grea, iar eu sunt una dintre acele stampile greu incercata de viata. Povestea mea a inceput relativ simplu. Adica nimic iesit din comun: sunt o stampila care si-a inceput cariera la cei de la Colop. Da, stiu ca stiti de Colop, doar este cea mai mare firma de distributie in domeniul stampilelor din Romania, cu o experienta de peste 10 ani. Da, ei bine eu am fost alaturi de ei inca de la inceputurile lor (si implicit si ale mele).
Da, da, aceeasi firma importanta de stampile, care este specializata si in B2B (Business to Business), distributia fiind principalul lor obiectiv de activitate (si nu vanzarea in sistem retail, cum probabil cred unii).

Aceeasi cu un scop precis: solutii complete pentru marcarea individuala - pe langa gama de stampile ce poarta marca lor, poti sa beneficiezi si de suport si materiale si echipamente pentru intregul proces de design, cu tot ce implica acesta.
Si cum spuneam mai sus, am avut o viata grea, chiar nu e usor sa fii stampila. Cand m-am angajat pentru acest post, am optat intai pentru postul de stampila de firma. Dar treaba m-a depasit cand am vazut cat de obositor este sa faci hartogaraie. Asa ca mi-am dat demisia...

colop5
Sursa foto

Povestea stampilutei nu se incheie aici...

Nu, nu m-am descurajat asa usor. Doar sunt o stampila luptatoare! Asa ca dupa o perioada de ''somaj'' m-am gandit sa ma angajez din nou. Doar ca acum am vrut sa aplic pentru un post de stampila cifriera. M-am gandit ca este ceva de viitor, banos, care imi va aduce mari satisfactii profesionale. 
Dar dupa cateva saptamani de munca, m-am pierdut in cifre si calcule matematice de nu m-am vazut! Am crezut ca imi explodeaza capul si raman fara cerneala, cand am vazut cate loturi de produse trebuie sa am in evidenta. Si la fel s-a intamplat cu postul de datiera... Nu a durat mult relatia noastra...

Am crezut ca sunt prea pretentioasa si din aceasta cauza lumea nu prea ma avea ''la inima''. M-am gandit ca fiind o fire de stampila mai rebela a fost cauza ''esecurilor'' mele profesionale. M-am gandit prea putin la mine si la adevaratul meu potential. Din fericire, niciodata nu este prea tarziu sa te redescoperi si sa te reinventezi!


Acum cand imi amintesc si privesc oarecum in trecut, primele mele ganduri, de cand am luat nastere, a fost ca imi va fii usor - practic, misiunea mea era sa ofer solutii pentru oamenii care aveau nevoie de mine, doar ca ma simteam ca o stampila prinsa intr-o cusca de papagali. Nu simteam ca am acea libertate spirituala profunda la care tanjim cu totii. Voiam sa fiu si libera in sinea mea, dar voiam sa fiu si de ajutor. Doar ca aceste doua dorinte ale mele, care s-au batut mereu cap in cap, m-au demoralizat complet... Chiar si statutul stampilelor intrase oarecum intr-o umbra de monotonie. Lumea toata ne asocia cu obiecte de lucru si atat!

In fine... Am devenit iar o stampila somera si de data asta situatia mea parea ireversibila. Nu am mai stampilat niciun act important, lumea nu ma mai lua sa marchez data de expirare a produselor din comert si nici macar copiii nu ma mai bagau in seama, cum o faceau altadata cand umpleau caiete intregi cu modelul meu.

colop3
Sursa foto

Pana intr-o zi cand...

Cand am intalnit marea dragoste, viata mea de stampila a capatat un nou sens! Imi gasisem perechea potrivita si asa am hotarat amandoi sa devenim... Stampilele cuplu de indragostiti! Nu ma intelegeti gresit, am ramas aceleasi stampile profesionale, pe care Colop le fabrica in Uniunea Europeana, in cele doua locatii de productie: Austria si Cehia, pastram calitatea si fiabilitatea corespunzatoare celor mai ridicate standarde, avem acelasi design modern pe care il au toate stampilele Colop, doar ca, pe langa aceste calitati, noi mai avem si calitatea de a apropia mai mult oamenii.

Mai pe scurt: suntem un cuplu de stampile al unui cuplu uman, care atunci cand vor sa isi exprime sentimentele, dar sunt pe fuga si timpul nu le permite, ne folosesc pe post de mesageri ai dragostei: o stampila pe mana, facuta persoanei iubite inainte sa iasa pe usa iti poate face ziua respectiva mai buna. Zic si eu doar ce vad la cuplul meu de oameni...

Eh, dragostea se pare ca nu tine cont de nimic. Cand credeam ca voi sfarsi o stampila singura pentru tot restul vietii, mi-am gasit jumatatea si acum inseninam si viata unor oameni. Pana la urma, visul meu de stampila mi s-a implinit (stiti voi, ce ziceam mai sus despre libertate si ajutor). Dar cea mai importanta zi din viata mea, a fost cand s-au unit destinele a doi oameni care se iubesc, pentru ca eu si jumatatea mea cu cerneala am fost martori cand s-au facut invitatiile de nunta...

Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu