Poate pentru unii suna absurd, poate altii sunt in asentimentul meu, dar daca stau bine sa ma gandesc, fiecare pereche de blugi pe care eu am purtat-o in perioada adolescentei au cate o poveste de spus. Fiecare in parte, are ceva deosebit, nu sunt doua perechi cu aceeasi poveste. Nu imi placea monotonia, asa ca fiecare blug era personalizat intr-un stil aparte, cu diferite 'utilitati'.
Cu toate ca aveam foarte multe perechi de blugi, o sa va povestesc doar despre 3 perechi de suflet, daca le pot numi asa, iar la final sper sa nu va uitati ciudat la mine (o sa intelegeti din randurile de mai jos de ce spun asta).
Fiind o fata care a urmat un liceu de arte, nu se putea la un moment dat sa nu imi pun amprenta personala si pe haine. Asadar, primul experiment a fost unul chiar foarte apreciat, pentru ca mi-am exersat talentul artistic la pictura, pe propria pereche de pantaloni. Rezultatul final a fost unul asemanator cu imaginea de mai jos.
 |
| Sursa foto |
Cu cateva culori acrilice si doar putina imaginatie, am reusit sa intorc privirile intregului liceu, cand m-am prezentat cu 'opera' mea de arta la ore. Si cel mai surprinzator lucru a fost faptul ca si prietenele si vecinele mele isi doreau si ele o pereche de jeans personalizata.
Cand stii ca te chinuie talentul, pai nu ai incotro decat sa te lasi purtata de acest sentiment si sa dai frau liber, chiar daca e vorba despre haine, accesorii sau mai stiu eu ce alte obiecte sau locuri.
O alta pereche de blugi cu o poveste funny este o pereche de pantaloni tip boyfriend, adica acei pantaloni masculini, pe care cu siguranta si noi fetele ii ascundem prin dulap. Erau o pereche destul de evazata si chiar nu gaseam cu ce sa ii asortez. Apoi a venit acel moment de inspiratie: am inceput sa ii port la orele de atelier, pe post de curatator de guma de sters. Da, ati citit bine! De fiecare data cand lucram in creion si foloseam guma de sters foarte des, era si normal sa se murdareasca mai repede. Si trebuia sa gasesc o modalitate rapida de a o curata, ca sa pot continua lucrul. Credeti-ma, nu e niciun material mai bun de curatat guma, decat o pereche de blugi din denim!
 |
| Sursa foto |
Oare doar eu am avut nebunia pantalonilor cu franjuri? Rupti in genunchi? Alte chestii de genul asta? Stiu doar ca am avut parte de o perioada rock in adolescenta mea si nu puteam sa am o tinuta 'corespunzatoare' fara perechea mea de ripped jeans, pe care tot eu (cu mandrie in voce spun) am 'croit-o' dupa bunul meu plac. Cum altfel puteam sa imi exprim personalitatea altfel?
Si nu i-am taiat chiar oricum, cu primul obiect care mi-a cazut in mana la acea vreme. Citisem eu pe internet o tehnica 'smechera', care facea cele mai cool taieturi si franjuri: trebuia sa tai materialul respectiv cu un ciob, nu cu foarfeca, nu cu cutit, ci cu un ciob! Trebuia sa fac miscari intr-un singur sens, ca sa tai materialul uniform si sa fac si franjuri de diferite dimensiuni.
 |
| Sursa foto |
Acum mi se pare ca obsesia mea pentru blugi din denim a capatat o alta nuanta, dar este la fel de prezenta, intrucat jeansii sunt articolul meu preferat de imbracaminte si pot oricand sa ma bazez pe ei, atunci cand vreau sa adopt un stil casual, in care sa ma simt confortabil si nu dau niciodata gres. Mai ales acum cand pe answear.ro gasesc mereu perechi de blugi care sa imi placa, astfel incat sa am mereu povesti despre blugi pe care sa le creez si apoi sa le povestesc.
Dar pana la urma, cred ca fiecare dintre noi are acele haine cu povesti uimitoare, povesti personale, nespuse, incarcate cu amintiri foarte frumoase. Ce poveste spune imbracamintea voastra?
 |
| Sursa foto |
Articol scris pentru SuperBlog 2016!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu