As vrea sa fiu strumpf pentru o zi

Viata asta cotidiana este, uneori, destul de stresanta. Cel putin pentru mine. Si am momente in care imi doresc sa evadez cumva. Uneori reusesc, alteori nu. Azi, de exemplu, am fost foarte ocupata: m-am apucat de gradinarit, ca deh, asa se face curatenia de primavara, nu doar in casa, ci si in gradina. Ce-i drept, ca inginer peisagist, acest ''sport'' imi place si ma relaxeaza, mai ales cand vad ca gradina mea infloreste cat vezi cu ochii. Parca imi multumeste ca am grija si de ea. 

Poza arhiva personala

Si cum jumuleam eu pe la iarba si inlaturam frunze uscate, mi-am adus aminte de o animatie cu care toti cred ca am copilarit: Strumpfii! Si mi-a venit in minte ultima pelicula: „Strumpfii: Satul Pierdut” (care a avut data de lansare in Romania pe 31 martie 2017). In fine, ideea este ca acest film, foarte amuzant si indragit de milioane de oameni, m-a facut sa ma gandesc cum ar fi daca as fi si eu asa micuta si, eventual, albastra! 

Sursa foto

Daca as fi Strumpfita, macar pentru o zi, cred ca as explora toata gradina mea, iar daca mi-ar mai ramane timp, as vizita si gradinile vecinilor. Sau nu, mai bine as vizita parcul, pentru ca este mai aproape de salbaticie decat gradinita mea cu flori! As intalni veverite si as descoperi scorburi de ciocanitori sau alte ''zburatoare'' si as folosit o frunza pe post de parasuta. 

Tot la mine in oras, in parc umbla liber broaste testoase. Cred ca as negocia cu una sa ma plimbe pe lac, ca si cum as fi intr-o croaziera de lux. Suna fain, nu? 

Dar cred ca as face si alte boroboate, nu m-as opri aici. Ca si stumpfii, care traiau in ciupercute, as cauta si eu una pe care sa o fac casa mea si as decora-o dupa gusturile mele. 

Apoi as invita melcii la un ceai, ca asa te imprietenesti cu vecinii, cand te muti in cartier nou, nu? Sincera sa fiu, cred ca acum am dar frau liber unor ganduri pe care le aveam eu in copilarie, dar pe care, din pacate, le-am ingropat odata cu trecerea timpului. Si nu aveti idee ce bine ma simt acum, cand scriu aceste randur - prin intermediul acestor cuvinte am reintrat in piele personajului care eram acum mai bine de 15 ani: un copil care toata ziua se juca si isi folosea imaginatia ca sa creeze cele mai frumoase povesti.

Poza arhiva personala

Ca Strumpfita, as fi foarte harnicuta! Mi-as aduna provizii de tot felul: de la coacaze, mure sau zmeura, la alune sau nuci si chiar si vreascuri uscate, pentru ca asa se pregateste o gospodina adevarata de venirea iernii. Nu cred ca m-as plictisi niciodata sa vad lumea de jos. Si as putea sa o vad si de sus, pentru ca - asa cum negociez cu broscuta testoasa sa ma plimbe pe apa - pot sa vorbesc si cu o vrabiuta sa ma poarte in spinare, sa vad lumea din inaltul vazduhului. Viata de strumpf incepe sa sune tentant, nu? Ai putea spune ca traiesti o viata ca intr-un film difuzat la cinema...

Articol scris pentru proba nr. 10 Spring SuperBlog 2017!