Povestea bijuteriilor pe care le port

Încă de mică, mi-au plăcut nespus de mult bijuteriile. Țin minte că bunica avea o cutie de bijuterii pe care o scotea la lumină doar la ocazii speciale. Ținea foarte mult la ele si avea grijă ca acestea să se păstreze ca noi. Foarte mult timp nu am înțeles de ce le acorda atâta atenție, poate și din cauza faptului că eram mică și nu aveam cum să înțeleg anumite lucruri sau motive, care o determinau să procedeze așa. Dar odată ce am mai crescut, am devenit mai curioasă, iar pe la vârsta de 15 ani am intrebat-o scurt și la obiect de ce ține atât de mult la acele bijuterii – era vorba despre câteva brățări, lănțișoare, inele și chiar și foarte mulți cercei din argint, dar nu erau doar niște simple obiecte pe care le achiziționezi de la un vânzător ambulant, ci adevărate opere de artă, bijuterii handmade lucrate de un nepot îndepărtat de-al bunicii, care se ocupa strict cu astfel de lucruri. Practic, realiza brățări charm, talismane, cercei și coliere din argint, cu pietre semiprețioase precum ametistul verde sau acvamarin.

Eu sunt foarte pasionată de astrologie și acvamarinul este piatra care rezonează cel mai bine cu zodia mea – pești. Acvamarinul este o piatră semiprețioasă de culoare albastru deschis sau verzuie. Este o piatră foarte apreciată atât pentru frumusețea ei, cât și pentru faptul că poate fi folosită atât pentru bijuterii de zi cu zi, cât și pentru ocazii speciale. Astfel, datorită culorii sale și a prețului avantajos, se regăsește în foarte multe modele de bijuterii pentru mirese, în inele de logodnă, la seturi de brățări + lanț sau inel + cercei. Pentru acest tip de bijuterii poate fi îmbinat cu alte pietre și metale prețioase, precum diamantul și argintul. În ceea ce mă privește, port bijuterii handmade din argint cu pietre de acvamarin, realizate... chiar de mine!

Sursă foto - Adobe Stock Photos

Da, ați citit bine! Atât de impresionată am fost de grija pe care bunica mea o acorda bijuteriilor handmade, încât am dezvoltat și eu o adevărată pasiune pentru ele. Am învățat să le apreciez mult mai mult și am ajuns la concluzia că te atașezi și mai mult de ele, dacă le realizezi cu propriile tale mâini. Bunica mea ținea foarte mult la bijuteriile ei handmade, deoarece erau lucrate manual de către cineva din familie și știa cât de mult muncise persoana respectivă la ele. În prezent, aceste bijuterii și-au găsit un loc special în propriul meu atelier de creație, deoarece ele îmi sunt sursă zilnică de inspirație. Când lucrez, am grijă să îmi fac mereu timp să îmi îndrept privirea și către ele, ca să îmi aduc aminte de ce am pornit pe acest drum și de ce merită să continui, chiar dacă uneori mă simt depășită de situație. Pot spune, în cel mai sincer mod posibil, că aceste bijuterii, pe care bunica mi le-a dăruit atunci când am mai crescut, m-au ajutat să devin un bijutier pasionat de argint și pietre semiprețioase.

Pentru mine, primele bijuterii cu care am interacționat au fost bijuteriile handmade, din argint și cu pietre acvamarin, ale bunicii. Datorită ei (bunicii) și datorită lor (bijuteriilor), am devenit ceea ce sunt în prezent: un designer de bijuterii handmade, care are propria afacere pusă pe picioare – afacere pe care am dezvoltat-o cu pasiune, multă muncă și dorință de autodepășire a propriilor limite. Nu m-aș mai vedea făcând altceva, deoarece cele mai multe emoții le transmitem cu ajutorul acestor accesorii deosebite. Bijuteriile nu doar că oferă un strop de strălucire ținutelor noastre, ci ne și ajută să ne transmitem emoțiile și intențiile într-o manieră mult mai personală și originală. Sunt un cadou ideal pe care îl poți face celor dragi, cu sau fără vreo ocazie specială.

Acum, bijuteriile pe care le port sunt cele realizate de mine, deoarece consider că ele spun o poveste – povestea nopților pe care le-am pierdut, pentru a deprinde tehnica prelucrarii lor, a momentelor în care lucram aproape neîncetat, pentru finalizarea unor comenzi personalizate, care trebuiau să fie gata într-o anumită zi și așa mai departe. Dar cu toate astea, mulțumirea sufletească a fost cea care a compensat toată oboseala fizică acumulată. Știu că nu este ușor să manageriezi propria afacere, dar știu sigur că mereu voi avea un imbold care mă va împinge să merg înainte, să nu renunț la visul meu pe care l-am clădit încă din copilărie și pe care îl consolidez neîncetat.

Articol scris pentru SuperBlog 2019!