Am petrecut prima zi de toamna prin oras, cu treburi. Am fost pe la sediul Oriflame, am alergat in voie prin tot orasul, de am ajuns acasa obosita in ultimul hal. Frumos mod de a intampina un nou anotimp in calendar, nu credeti? In principiu, plimbarea a fost mai mult decat placuta si binevenita, intrucat de cand am luat vacanta am lenevit si am stat numai in casa (ocazional prin curte sa iau putine raze de soare de vara). Astazi am luat raze de la un soare de toamna, mai putin arzator si periculos. Da, am "ruginit" efectiv stand in casa si am hotarat ca o plimbare, este binevenita. In mai putin de o luna voi incepe un nou an universitar si vreau sa fiu pregatita pentru el. Vreau sa fiu in forma, nu obosita si plictisita (inca!) dupa o vacanta care a trecut si nu a fost cu nimic mai speciala decat cea de anul trecut sau de acum doi ani...
Mi-ar fi placut sa vad marea anul acesta... Nu a fost sa fie! Eh, am privit trista cateva imagini pe internet cu unele dintre cele mai frumoase plaje din lume (Grecia, Spania, Bora Bora)... Mai are rost sa spun ca mai aveam putin si plangeam in fata monitorului, de ciuda? Si nici macar la strand nu am fost o data, ca sa sting dorul de mare. Am ratat cu buna stiinta o vara pe care am asteptat-o un an intreg. Si acum, in prag de toamna, o plang pe vara care astepta mai multa initiativa din partea mea. Cand spun asta ma refer la toate activitatile pe care puteam sa le intreprind, dar pe care le-am lasat sa treaca pe langa mine. Ma urasc pentru asta. Si tot eu ma plang ca am o viata plictisitoare. Cine m-ar auzi acum, ar zice ca sunt o mofturoasa si jumatate care e obisnuita cu de toate si acum, cand vede ca pierde timp (in defavoarea proprie, bineinteles) incepe sa caute alti vinovati. Bine, bine, bine... Ma declar vinovata!
Din pacate pentru mine, o luna de vacanta este prea putin ca sa imi mai fac planuri pe termen lung. Acum va trebui sa invat sa fiu spontana si sa fac ceva nou in fiecare zi. Greu! Eram mai inspirata cand stiam ca e vara. Cuvantul "toamna" ma deprima, si nu pentru ca nu imi place cum se "prezinta" estetic, ci pentru ca nu imi mai ofera libertatea interioara de care am nevoie pentru a ma simti libera. Este septembrie, se apropie iar cursurile, iar scris, invatat, alergat spre statiile de autobuz... Cei care au fost si sunt studenti cunosc sentimentul acesta. Eu am momente cand le detest! Imi aduc aminte de liceu si de cat de lejer se tineau orele. Nici bacul nu mi se mai pare atat de imposibil, in comparatie cu noile materii de la facultate. As mai da bacul oricand, bucuroasa!
Incepe cumva articolul sa nu mai aiba niciun sens sau mi se pare mie? Sar repede de la un subiect la altul deoarece am atatea idei alambicate in cap incat nici nu stiu de unde sa incep. Nu tin vreun jurnal scris si nu am cui sa povestesc ideile mele nebunesti si cred ca acesta este motivul pentru care am "explodat" ca un vulcan in scrisul virtual. Vreau vacanta cel putin 6 luni pe an! Este mai fairplay - asa am avea toti timp pentru de toate, pentru toate planurile si ideile pe care vrem sa le punem in practica, dar pe care le amanam din cauza timpului. Daca te-ai plictisit deja sa citesti, atunci vreau sa spun ca hamsterul meu alearga pe rotita de parca ar fi la maraton, in timp ce eu scriu. Asta e cel mai departat de subiect, lucru pe care l-am zis de la inceputul articolului! Nu imi pasa... Poate ca uneori e bine sa spunem si lucruri fara sens. Este amuzant si ne mai descreteste fruntile de ridurile de expresie. Avem dreptul si la zambete, la momente amuzante, la fericire.
Cine vrea sa mai citeasca asa ceva vreodata, sa imi spuna printr-un comentariu la articol. Sau daca aveti idei mai bune (beauty, pareri, povesti, povestiri, amintiri), procedati la fel, printr-un comentariu. Pupici!
