sâmbătă, 27 decembrie 2014

De ce iubesc animalele?

Deseori avem o viata agitata. Treburile zilnice si problemele la care viata ne supune, ne schimba uneori fara sa ne dam seama sau ii schimba pe cei din jurul nostru. Am tot observat ca oamenii devin din ce in ce mai rai. Suntem mai reci si nu ne exprimam sentimentele bune aproape niciodata, de teama unei respingeri sau de frica sa nu cumva sa ne  facem de ras. Ajungem acasa seara tarziu si desi ne propunem sa ne relaxam si sa uitam de toate, de cele mai multe ori facem contrariul. Unii poate traiesc singuri si lucrul acesta contribuie la acest fenomen de autoizolare...
Eu am acasa doi catei... si un hamster. Si recunosc ca ei sunt cei care reusesc sa imi faca ziua mai buna daca intampin probleme la care nu pot gasi rezolvare in timpul zilei.


Din pacate, hamsterul meu doarme toata ziua si noaptea tarziu se trezeste si se da pe rotita pana in zori. Tocmai de aceea poze cu el reusesc foarte greu sa obtin. Dar nu e bai. Il puteti cunoaste de pe pagina lor de facebook dand click AICI. Sau imi puteti urmari postarile pe pagina de facebook a blogului, unde promovez si pagina secundara, dand un click AICI.
In fine, cred ca viata mea fara un animalut de companie ar fi tare monotona. Toata viata mea am avut cate un animalut de companie. Si e frumos sa vezi cate moduri de a iubi inveti de la necuvantatoare. Iubesc animalele pentru ca ma fac sa zambesc, descretindu-mi astfel fruntea daca este prea incordata, ma calmeaza si ma invata arta rabdarii.
Bine, iubirea omului drag nu se compara cu altceva de pe acest pamant, dar aceste doua iubiri se pot completa perfect una pe cealalta.

Voi ce animalute de companie aveti? Pupici!                                

vineri, 26 decembrie 2014

Sarbatori fericite tuturor!


Salutare tuturor! Am lipsit muuult de pe blog, mi-am exprimat scuzele in mod constant si am specificat ca voi incerca sa revin cu forte noi! Voi scrie pe blog despre orice doriti, va astept sfaturile in comentarii dar si pe pagina mea de facebook Puf de papadii si pe pagina secundara cu cateii mei Rocco si Mika. Va astept cu cate un like la fiecare!
In primul rand vreau sa va urez sarbatori fericite si implinite! Fiind perioada aceasta incarcata, voi scrie doar despre cum mai petrec ultimele zile din acest an, care parca s-a scurs prea repede! Dar nu-i bai, de la anul ce vine ne punem pe treaba si vom munci mai mult pentru ce ne dorim, iar realizarile nu vor intarzia sa apara. Nu mai amanam planul de bataie cu nicio zi!
                                  

Asadar, sper ca ultimele zile din acest an sa decurga in liniste si armonie, alaturi de cei dragi voua. Sper sa ne recitim mult mai des din 2015, cu articole pe placul tuturor.

Sarbatori fericite!

joi, 20 noiembrie 2014

Sa ne reintoarcem la viata reala!

Cine suntem noi? Cum am ajuns sa traim prizonieri intr-o lume virtuala? De ce am ales sa traim astfel? Ne tine de foame? Ne incalzeste sau ne iubeste? Ne ofera un serviciu bine platit si o familie unita si implinita? Daca raspunzi nu la aceste intrebari, atunci de ce ai ales acest trai? Nu pot intelege latura aceasta a oamenilor. Genetic vorbind, spiritul de turma il avem din cele mai stravechi timpuri, nu inteleg acum de ce practicam, cu buna stiinta, autoizolarea aceasta, numita internet sau lume virtuala. De ce aleg oamenii o lume plina de violenta si plina de limitari? Caci majoritatea celor care navigheaza pe internet nu au orizonturi mai largi decat ecranul desktop-ului de la calculator sau laptop. Uneori si de la tableta sau smartphone...

Eu, sincera sa fiu, nu sunt nici pro dar nici contra. Greu de explicat? Nu chiar. Am ales sa nu ma las prada acestui miraj al internetului, si oricat de multi prieteni am pe facebook, doar cei reali traiesc alaturi de mine, in viata de zi cu zi. Caci impartasim momente unice si frumoase, dar si clipe pline de tensiune, asta inseamna sa traiesti in real si nu in virtual. Viata virtuala creeaza dependenta doar din cauza faptului ca aici poti fi cine vrei. Poti arata cum vrei sau poti lua orice identitate. Nimeni nu va stii. Doar tu. Tu esti singurul care stie cate nume ai, cat de mult esti modificat in poze sau cat de sincer esti in afirmatii. Cum pot unii sa traiasca atat de fals, de artificial?
Am vazut si am constatat cu tristete, ca ne lasam pacaliti de lumea virtuala. Refuz sa cred ca au ajuns telefoanele mai inteligente ca noi... De ce le-am lasat? Cum am permis acest lucru? Minti stralucitoare si tinere se vor lasa prostite si duse de nas. Se vor pierde si toti vom fi niste roboti programati doar sa tasteze niste butoane doar pentru ca ne-a intrat in instinct. Dar cu celelalte instincte primare cum ramane? Mai traim cu adevarat intr-o comunitate sau alegem sa ne reprimam emotiile?

Cateodata, traim atat de mult in fata unui ecran luminos, incat atunci cand este absolut si imperios necesar sa iesim in lumea reala, ne speriem, ne panicam, ne retragem in coltul nostru, evident cu tableta langa noi, cu laptop-ul sau telefonul, mai smart decat noi.
Istoria se repeta astfel. Si asta pentru ca nu inveti pe o retea de socializare cum sa te descurci intr-o societate adevarata, care, nu cred ca mai are rost sa mentionez, este foarte cruda! Iar cei slabi raman in urma. Este legea nescrisa a junglei care functioneaza si in zilele noastre, dar multi sunt prea orbi ca sa observe ceea ce ii inconjoara. Multi uita sa empatizeze cu alte persoane. Altii uita cum miroase aerul cand esti inconjurat de copaci.

Da, suntem speriati! Ne sperie lucrurile pe care nu le intelegem si asta din cauza ca nu am avut timp sa le studiem. A, da, uitasem. Unii erau prea ocupati sa se joace pe calculator. Sa creeze orase virtuale sau sa isi cumpere nu stiu cate masini, cu banii castigati din nu stiu ce misiune. Cutiuta cu ecran luminos este menita sa te distreze, sa te amuze, nu sa iti inlocuiasca complet viata. De ce nu intelegem oare si acest aspect? Eu aleg lumea virtuala pentru a impartasii cu altii momente traite in viata reala. Multi nu aduna astfel de amintiri. Prin urmare nu au ce impartii si cu altii. Atunci unde este buba?

Cred ca multi imi vor sari in cap dupa cele spuse, dar eu raman la ideea mea, pe care nimeni nu o poate schimba. Da, imi veti spune ca fara acest internet nu reuseam sa am un blog sau mai stiu eu ce. Va dau dreptate, dar blogul, ca si orice alta activitate intreprinsa de mine pe mediul virtual, are limite! Limite pe care multi nu le mai au. Si devin nervosi, isi pierd rabdarea, apar ticuri verbale sau fizice. Limbajul ne este limitat si uitam si minimul de scris corect. Ne umplem de "shi"/(si?), "akm"/(acum), "q cn"/(cu cine?) si alte hieroglife de genul acesta.
Traiti in viata reala, caci aici nu exista buton de restart. Nu ai "n" vieti. Ai una! Traieste-o cum se cuvine, iesi afara, plimba-te prin parc, fa-ti timp sa atingi scoarta unui copac sa ii simti duritatea si asprimea. Miroase o floare, admir-o, dar nu o rupe. Asculta cantecul pasarelelor. Se compara cu ce (nu) ai trait pana acum? Eu sunt convinsa ca imi veti raspunde nu. Daca raspundeti nu, atunci luati atitudine. Nu lasa pe maine ceea ce poti face azi. Daca ti se ia curentul, nu astepta pana vine ca se reaprinzi calculatorul. Poti sa iesi cu prietenii. Sa rememorati ce ati mai facut in copilarie. Vei fii surprins sa vezi cate discutii ai pierdut. Nu pune in practica in viata reala ceea ce vezi in jocurile de calculator. De cele mai multe ori, nu te invata sa fii pasnic si rabdator.
Eu am ales sa traiesc real. Tu ce alegere ai facut?

Articol scris pentru  SuperBlog 2014!

Promoter Fan Branza - O branza fara haz!

Nu mi se intampla rar sa plec la cumparaturi pentru a cumpara de-ale gurii. Si tocmai din acest motiv sesiunile de shopping in acest scop decurg mai mult decat normal si firesc. Ce poate fi mai simplu decat sa intocmesti o listuta cu ce ai vrea sa mananci pentru urmatoarea saptamana, sa faci bugetul si sa pleci spre supermarket. Asta am facut si zilele trecute: mi-am luat prietenul de brat si am pornit la cumparaturi cu lista facuta de acasa.
- Ce ai vrea sa cumparam? am intrebat eu.
- Incepem cu raionul lactatelor?
- Iar vrei sa cumperi cascaval?
- Am auzit ca au o promotie super la cascavalul afumat. Si stii cat de mult imi place branza...
- Bine. Dar alege doar ce iti place tie. Stii ca eu nu sunt fan.
     Si asa ne-am hotarat sa incepem cumparaturile cu ceea ce iubeste cel mai mult prietenul meu in materie de hrana. Dar ce am trait cand am ajuns in dreptul raionului cu branza nu vreau sa se mai repete niciodata!

Am spus ca nu ma omor cu lactatele, pentru mine, ele se impart in branza, cascaval si lapte. Dar asta este o alta poveste. In fine, ajungem noi in dreptul raionului si acolo statea tantos un promoter de la Delaco. Cica se autointitula cel mai mare fan branza din toate timpurile. Mi s-a parut putin exagerata comparatia, dar am inaintat nebagandu-l in seama. Cumparaturile erau o priotitate si nu as fi lasat pe nimeni sa imi distraga atentia.

- Stati pe loc! ne-a zis el. Daca treceti de testul branzei supreme atunci nu o sa va mai cicalesc cu plictisitorul discurs al unui promoter, menit sa te convinga sa cumperi produsul promovat!
- Mare branza, am zis eu dandu-mi ochii peste cap. Nu avem timp, ne cam grabim.
- Hai sa vedem totusi ce face, mi-a zis prietenul pe un ton mieros si lingusitor.
- In fine, sa terminam odata cu asta...

Fara sa stea prea mult pe ganduri ne-a intins la amandoi un cubulet de cascaval infipt pe o scobitoare, ne-a pus doar sa mirosim produsul si sa ii spunem... ce fel de cascaval e!
- Iti bati joc de noi?
- Nu intri in joc, nu faci cumparaturi!
- Asta e o aiureala totala! Cine esti tu sa imi spui ca nu am voie sa fac cumparaturi intr-un loc public?- Ce cascaval este? a insistat el.

Deja imi pierdusem rabdarea. Credeam ca voi face o criza de nervi, dar din mai multe motive am ales sa ma abtin. Cel putin pentru moment.

- Afumat! a zis prietenul meu.
- Corect! si ii da cubuletul sa il manance. Tu (adresandu-se mie), nu primesti cubulet.

Am simtit ca ma fac rosie la fata de furie. Dar pana sa schitez vreun gest, fan branza ala a mai intins un cubulet si ne-a intrebat acelasi lucru.

- Asta e clasic! a spus fara sa mea stea pe ganduri omul meu.
- Coreeeect! ai primit dreptul sa pasesti pe raionul branzeturilor! Tu, nu ai fost atenta la lectie, tu nu primesti bilet de trecere!
- Cred ca glumesti!
- Nu ghicesti, nu pasesti!
- Si cine ma opreste?
- Eu! Cu ajutorul armatei mele de branzici!

Si in secunda urmatoare vad o micuta turma de 5 copilasi, imbracati ca promoterul care reprezenta pentru ei un idol de neegalat. M-am imbufnat si m-am resemnat. L-am privit pe prietenul meu cum se indeparteaza in zare, prin raionul de branzeturi si am asteptat cumintica sa faca singur cumparaturile.

"Asta a fost o zi tare ciudata!", mi-am zis eu in gand. Hei, dar de ce sa ma las infranta? Imi vine in minte un plan diabolic si nu am simtit nicio urma de ezitare. Fiind inconjurata de niste monstruleti ai branzei, care ma bagau in seama doar daca ma indreptam spre raionul interzis, am profitat de momentul de neatentie al sefului lor, care era ocupat sa enerveze alti oameni cu jocul lui pueril si am zis:
   
- O, nu, un intrus a dat iama in raionul cu branza! Ce ne facem?

Atat le-a trebuit celor mici, ca distrasi de joaca, nu au mai stat sa proceseze informatia si au dat fuga printre raioanele cu lactate. Mi-am scos geaca si mi-am asezat-o frumos chitita pe geanta, mi-am pus o caciula si ochelarii de vedere pe fata si am pornit frumos, pe raionul la care mi s-a pus interdictie. "Hm, nimeni nu imi pune mie bete in roate cand vin la cumparaturi!". L-am gasit pe prietenul meu la raionul lui preferat. A fost surprins sa ma vada acolo si s-a amuzat cand i-am povestit planul meu.
Am facut linistiti cumparaturile, chiar si pe raionul buclucas si la plecare am trecut pe langa armata de pitici fara ca acestia sa ma recunoasca. Am zambit triumfatoare, mai ales cand am trecut pe langa zgarie branza ala care ma scosese din minti. Fata lui, cand m-a recunoscut, a fost nepretuita!
Daca vreodata il voi mai vedea, jur ca ii voi manca toate cubuletele de branza (sau cel putin jumatate), ca sa nu mai apuce el sa faca jocuri sau glume pe seama mea!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!    

marți, 18 noiembrie 2014

Epilatul nostru cel de toate zilele!

Epilatul este un subiect vechi, de cand lumea, as zice eu, caci are radacini adanci in istorie si va dainui vesnic sau va pieri odata cu timpul. Doamnelor, este un subiect care ne priveste un mod direct, dar nu numai pe noi, caci si suflarea masculina alege uneori acest "sport". Da, nu mai este nimic tabu si nici o rusine ca un barbat care se respecta sa se epileze daca pilozitatea ii da prea multe batai de cap.

Si azi vreau sa vorbim deschis despre acest subiect, fara jena. Caci doresc sa cunosc cat mai multe pareri, de prin comentarii adunate (rad) si sa dezbatem impreuna problema. Nu ne place parul nedorit de pe corp. Asta se stie. Si facem absolut orice pentru a il indeparta. Eu una am trecut prin toate: de la prea taioasa lama de ras (ouch!), pana la cremele depilatoare care imi produceau o eruptie de toata uratenia pe zonele depilate (groaznic, cu greu am scapat de ea), pana la costisitoarele metode de epilare cu ceara... Sufera baba la frumusete, dar recunosc, nicio metoda nu a meritat pana acum efortul.

Pot insa sa va spun ca salvarea mea a venit de la Silk`n, cel care a adus si la noi in tara primele aparate de epilare definitiva, bazate pe cele mai noi tehnologii in materie de lumina intens pulsata (IPL), destinate saloanelor de infrumusetare sau cabinetelor cosmetice, dar, in aceeasi masura, si aparate destinate epilarii chiar la noi acasa (Home Pulse Light - HPL).


Am fost reticenta la inceput, caci pana la acel moment toate produsele si metodele folosite m-au dezamagit. Fiecare avea cate o parte negativa care imi producea disconfort. Dar nici nu sunt genul care sa se arunce cu capul inainte. Si am inceput sa cercetez terenul. Astfel, am aflat ca acest brand este prezent in peste 60 de tari si se bucura de un succes teribil, inca din anul 2006.
Si am gasit asa cea mai buna solutie pentru parul nedorit. Cel mai mult m-a incantat faptul ca pot avea rezultelele mult dorite, fara sa trec pragul saloanelor cosmetice. Modelul preferat de mine este cel din imagine. Imi place mult design-ul practic ce il face mai usor de folosit.


Am dorit sa impartesesc cu voi metoda mea de epilare, chiar din confortul propriului camin. Ce poate fi mai frumos de atat? Sa te trezesti intr-o dimineata rece si ploioasa, sa iti amintesti de programarea la salon si la cat de mult ti-ai fi dorit sa nu isi aminteasca cosmeticiana de ea. Cu greu iti vine sa iesi din casa doar pentru atat. Sau sa te trezesti si sa te indrepti spre aparatul propriu de epilare si sa te bucuri si de o cana de ceai fierbinte, in timp ce elimini parul nedorit?

Nu v-am convins? Eu cred ca cel putin v-am pus pe ganduri! Este o investitie pe termen lung foarte buna, ne salveaza timp si bani pretiosi, mie nu imi provoaca nici eruptii, si nici de taieri nu mai am parte, ca in cazul lamei de ras... Consider ca am ales cea mai buna metoda de a avea mereu pielea fina, mult visata! De ce sa mai suferim la frumusete? Tehnologia ne scapa de orice impediment neplacut, ca doar ne place sa gandim in viitor! Iar viitorul suna frumos, cu aparatul HPL! In majoritatea cazurilor, rezultatele unor astfel de sedinte se vad dupa circa 4 saptamani, dar rezultatele dureaza mult mai mult de atat. Este indicat sa facem macar 8 sesiuni de astfel de epilare cu laser, ca rezultatele sa fie foarte durabile, iar cresterea parului sa fie incetinita.
Silk`n este pentru mine! Nu vrei sa fie si pentru tine? Pentru voi? Merita sau nu incercat? Pupici! 

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

duminică, 16 noiembrie 2014

Cand oamenii uita sa mai fie oameni si se indreapta spre roboti...

Va salut pe toti din mediul virtual, prin intermediul blogului meu. Ce faceti? Sunteti bine? Cand v-ati oprit ultima oara ca sa admirati un peisaj de toamna, o frunza in bataia vantului, ciripitul unei pasari? Cand ati meditat in natura, cand v-ati pus ordine in ganduri ultima oara? Nu stiti raspunsul? Asa indepartat este? Dar dati-mi voie sa va mai intreb ceva. Ati dat check-in pe facebook astazi, cand va aflati la mall, in parc, la terasa la o cafea? Da? Este nelipsit, nu?
Cu totii avem un cont pe o retea de socializare, dar cred ca din ce in ce mai putini uitam sa socializam in lumea reala. Uitam frumusetea lucrurilor marunte pe care viata ni le ofera zi de zi. Si uitam sa ne deschidem inimile, sa socializam, sa surprindem. Acum este mai usor sa trimiti un buchet de flori prin mediul virtual. Ce sa mai zic de o imbratisare sau un gand bun. Avem deja o gramada de emoticoane care mai de care, ce ne ajuta sa ne exprimam fiecare traire... virtual... Asa am ales sa traim cu totii? Uitam ca traim intr-o comunitate si ne izolam fara sa vrem. Dupa aceea tot noi ne intrebam de ce nu ne adaptam in societate. Cum de am ajuns in acest punct?


Cand ne vom opri din drumul nostru agitat ca sa admiram putin natura? Nu, nu este valabila faza cu: deschizi calculatorul si cauti wallpaper-uri cu peisaje din natura si gata, admiri natura in adevaratul sens al cuvantului. Natura nu este doar imagine, este sunet, miros, este palpabila si merita sa ii acorzi clipe bune din viata ta. Mai mult decat laptop-ul... Caci natura te rasplateste si ea la randul ei cu amintiri frumoase. Eu o sa va arat cateva imagini cu astfel de momente pe care natura mi le-a oferit mie. Si cred ca foarte putini au observat ratusca de pe lac, din poza de mai sus.


Imi aduc aminte cat de mult rad cu prietenii atunci cand ne intalnim la iarba verde si mai-mai imi vine sa ies la un picnic, acum in prag de iarna! Da, desi poza este din vara, cred ca un picnic merge si iarna. Mirosul de zapada din aer ma face sa visez cu ochii deschisi la un Craciun acoperit de zapada, desi in ultimii ani nu prea am mai avut parte de asa ceva. Caci sarbatorile de iarna nu sunt la fel fara elementul principal al acestui anotimp, element ce il distinge ce celelalte: zapada! Cat de des simti miros de zapada cand stai pe laptop? Iti spun eu ca niciodata! 
Si atunci de unde vine dorinta asta de autoizolare? Din pacate au ajuns telefoanele sa fie mai inteligente ca noi si ne complacem cu acest lucru. Eu il reneg cu desavarsire! Sunt bloggerita, imi place sa scriu si sa impartasesc gandurile mele pe blog si pe retelele de socializare, dar ca sa am ce impartasi cu cititorul trebuie mai intai sa traiesc in viata reala, sa pot aduna intamplari si amintiri!


Poti oare sa simti cum bate inimioara unui pisoias prin prisma tastaturii? Poti sa simti blanita lui moale si sa observi caracterul lui sfios din gesturile sale? Imposibil daca stai in fata unui ecran de calculator. Dar nu mi-o lua in nume de rau, este viata ta si ai dreptul sa iti petreci timpul liber exact cum iti doresti. Nu ma judeca, caci nici eu nu te judec. Dar sunt curioasa ce gandeste sau ce traieste un pasionat de internet. Eu nu sunt atat de atrasa de acest domeniu. Am limita cand vine vorba de timpul meu, caci doresc sa traiesc intens fiecare zi. Nu, nu imi dau check-in zilnic sa vada lumea unde sunt si ce fac. De ce mi-as face viata publica? De ce sa stie toti necunoscutii ce fac eu? Oricum nu intereseaza pe nimeni. Internetul este plin de tot felul de oameni. Poti fi oricine vrei tu sa fi pe internet.
Dar asa nu faci decat sa te minti pe tine si pe cei cu care conversezi. Spun "conversezi" pentru ca nu poti socializa, in adevaratul sens al cuvantului, cu nimeni. Nu cunosti oamenii decat prin gesturi si fapte. Oare gresesc cand spun asa sau mai poate confirma si altcineva?


Surprinde un moment frumos cand il intalnesti. Nu il ocoli, caci in viata nu  mai primesti o a doua sansa. Zambeste, glumeste, socializeaza cu alti oameni, gandeste, mediteaza, gaseste un hobby, orice iti place si nu ai incercat pana acum. Mai lasa internetul! Iti poti strica vederea si aici vorbesc din experienta proprie!

Traieste-ti viata, caci abonamentul la internet il platesti luna de luna...

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

Licoarea magica a zanei bune!

Ora 7:00 dimineata. Ceasul suna si zana cea buna isi deschide ochii: "Buna dimineata, soare!"
Inca o zi plina in care trebuia sa lucreze. Era educatoarea piticilor la castelul gradinita din Padurea Fermecata. "Ce zi minunata!"

Micul dejun era gata sa fie servit, dar zana noastra nu pleca niciodata fara sa bea licoarea magica (si secreta, de altfel) a carei reteta era doar de ea stiuta. Pur si simplu avea o inventie ciudata si foarte complexa de care nimeni nu stia, ce o ajuta sa fabrice licoarea minune. O cana savurata dimineata si zana noastra se umplea de energie si radia intreaga zi. Piticii o iubeau foarte mult, zana cea buna ii ajuta sa invete, sa scrie si sa citeasca. Lucru rar intalnit in lumea lor fermecata.

"Zana buna, cata buna dispozitie radiezi si in dimineata aceasta!", o admirau locuitorii cetatii. Zana buna le multumea si isi vedea fericita de drum. Gradinita era plina, dar ea facea fata la orice situatie, oricat de stresanta ar parea.
Dar cu atatea admiratii pe  care oamenii i le faceau, zana cea buna a atras atentia vrajitoarei rele. O ura atat de mult pe zana cea buna incat a hotarat sa ii afle secretul si sa elimine sursa de voie buna a acesteia. Intr-o buna zi, vrajitoarea, urmarind obiceiurile matinale ale zanei cele bune, afla secretul licorii magice. "Aha, te-am prins! De data asta nu mai scapi!". Si cand zana pleca ca de obicei la gradinita piticilor, vrajitoarea a intrat si a furat licoarea magica, dar si aparatul minune care o prepara. Dar in fericirea ei oarba, nu si-a dat seama ca a fost vazuta de catre iepurasul din padure...

Zana cea buna, ajunsa acasa dupa o zi obositoare nu a bagat de seama ca lipseste minunatul aparat si licoarea magica. S-a pus la somn, dar a doua zi s-a trezit tot obosita. Cand s-a indreptat spre locul unde tinea licoarea, aceasta a remarcat cu stupoare ca acesta lipsea! Era extrem de obosita, cearcanele erau mai mult decat evidente si acum trebuia sa faca fata tuturor provocarilor fara energia licorii magice. Cum avea oare sa faca fata? Ziua intreaga a fost un dezastru si toti au remarcat acest lucru. "Zana buna, ce ai patit?". Si raspunsul a venit in graba...
Iepurasul din padure venise in goana nebuna pana in oras ca sa anunte pe toti de ceea ce vazuse. Auzind povestea acestuia, au pornit cu totii revoltati catre barlogul vrajitoarei. Au gasit-o acolo, incercand sa desluseasca secretul licorii magice. "Haino!", au exclamat cu totii si in secunda urmatoare au asaltat-o si au exilat-o pe vrajitoare pe insula de gheata, aflata la capatul celalalt al pamantului.
Zana cea buna si-a recuperat astfel aparatul minune si licoarea magica, iar restul zilelor din orasul de poveste s-au scurs in armonie si veselie si povestea continua si in zilele noastre.


Bun venit in zilele noastre! Unde zana cea buna sunt eu si secretul licorii mele magice este deja cunoscuta de toata lumea! Cred ca nu exista persoana care sa fi auzit vreodata de bautura aromata numita cafea si sunt convinsa ca majoritatea si cunoasteti gustul ei. Ei bine, povestea mea a inceput cu o raita pe magazinul MarketOnline.ro unde am gasit cele mai bune oferte la expresoare din cate am intalnit pana acum! Si nu au fost putine. 
Atentia mea s-a indreptat catre un expresor philips foarte dragut. M-a atras design-ul modern. Si pot spune ca de cand l-am achizitionat, diminetile incep cu aroma inconfundabila al cafelei, care ma ajuta sa fac fata provocarilor de peste zi. Nu este usor sa lucrezi cu atatia pitici, dar imi place ceea ce fac si nu as schimba acest lucru prea curand. Fac fata datorita aliatului meu de nadejde. Si nu cred ca este cineva surprins de acest aspect. Cine nu poseda in zilele noastre un expresor? Raspunsul cred ca ar veni printr-un comentariu la acest articol! Va invit, mai pe scurt, la o sueta, la o cafea, ca intre fete!

Avem ce discuta pe aceasta tema! Ce job aveti si cum va incepeti diminetile? Sau cum preferati cafeaua? Sa fie lunga, cu lapte, dulce sau amara? Preferati derivatele ei, precum cappucino sau moccacino? Mie imi place sa diversific! Si imi place sa incerc de toate. Macar stiu ca nu ma pot plictisi de aroma sau de mirosul de cafea. Este o prietena buna, care imi incalzeste diminetile!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

marți, 11 noiembrie 2014

Team-building si experienta lucrului in echipa.

Bine te-am regasit, Straja! Bine te-am regasit Vila Alpin! De data aceasta, nu mai vin singura, ci insotita de gasca de prieteni, curiosi sa iti cunoasca punctele de atractie/distractie pe care si eu le-am descoperit intr-o vizita trecuta. Cum, credeai ca o sa te uit? Ai crezut gresit! Caci eu nu uit vechii prieteni adevarati, un prieten care mi-a fost gazda si casa pentru cateva zile absolut superbe. 
De ce am venit intr-un numar atat de mare? Pai, evident pentru Parcul de aventura care mi-a ramas in suflet si pe care doresc sa il fac cunoscut cat mai multor persoane, intr-o super-aventura de team building pe munte. Un team building la Straja pe care oricine si l-ar dori.

Recunosc, era o ploaie groaznica afara in ziua cand m-am hotarat cu prietenii mei sa plecam spre tine. Multi s-au lasat descurajati, dar insistentele mele au invins si bagajele au fost pregatite rapid. Stiam exact ce ne trebuie si ce obiective avem la destinatie. Drumul cu trenul a fost lung si obositor, cu intarzierile de rigoare din partea lui... Rabdarea se scurgea printre degete si deja simteam adrenalina.

Am sosit! Tabara la Straja mi-a indeplinit o dorinta frumoasa. Nu puteam sa refuz aceasta ocazie si anume de a ma distra alaturi de prieteni in parcul de aventura de care dispui. Si prietenii mei au fost impresionati de aspectul placut cu care te-ai imbracat in acest anotimp. Vine mirosul Craciunului cumva? Un Craciun care ma va prinde in casa ta, alaturi de oameni dragi mie? Nu ai idee cat de fericita sunt! Cu ce sa incep mai intai? Am atatea lucruri sa iti povestesc, incat nici nu stiu de unde sa incep. Ba da, stiu, o sa incep sa despachetez acest bagaj si o sa ma fac comoda. Ciocolata calda de la tine este la fel de buna cum mi-o amintesc de la ultima mea vizita. Parca imi este si putin foame, drumul m-a obosit, dar tu deja ai pus masa si ne inviti si pe noi. 

Sursa foto - http://www.alpinstraja.ro/
Meniul este bogat, parca ai ghicit ce gandeam. Si eu si prietenii mei suntem incantati de masa. Ma bucur ca acum mi-au dat dreptate si s-au convins ca merita sa ajungem la tine, indiferent de vremea de afara. O sa ne odihnim putin, dupa care punem planul de bataie in aplicare. Am venit pentru natura si natura vom vizita! Eu si echipa trebuie sa ne pregatim. Avem echipamente de profesionisti, vrem sa ne aventuram in padurile tale in conditii de maxima siguranta. Esti de acord cu mine, vad ca imi porti de grija ca un prieten de nadejde ce imi esti. Promitem sa ne luam toate masurile de precautie necesare, stim ca sunt multe, dar merita!

Sursa foto - http://www.alpinstraja.ro/
Prima zi! Prima aventura! Incredibil cat de schimbatoare este vremea la munte, ne bucuram ca soarele a tinut cu noi si ne-a calauzit drumul cu razele sale. Nici ca puteam incepe mai bine aventura mult asteptata de o gramada de timp. Si noi pornim incarcati cu energie printre copaci. Brazii sunt impunatori, cu aceleasi vesminte dintotdeauna. Straja, mai spune-le ca moda este schimbatoare, pune-i sa isi mai schimbe vechile haine cu unele noi. Aaa... Nu vor? Li se pare ca ar arata caraghios in haine marca Catalin Botezatu... Incredibil, si natura tine pas cu moda, dar noi vrem sa tinem pasul cu aventura.

Sursa foto - http://www.alpinstraja.ro/
Primul varf cucerit! Primul din sirul care urmeaza. Ziua a fost lunga, dar nu lipsita de aventuri si de spiritul de echipa care ne-a ajutat sa surprindem o parte din peisajele tale. Inconfundabile peisaje. Oare cum pot eu sa le compar cu alte zone ale tarii? Nu pot. Nici eu, nici prietenii mei. Ca echipa, am cazut de acord ca ai orizonturi ce merita descoperite. Mai avem energie pentru ziua de azi suficient cat sa ne intoarcem la Vila Straja. Da, normal ca la tine ne intoarcem. Doar ne-am lasat lucrurile la adapostul tau, cu increderea ca tot acolo le vom gasi, asteptandu-ne in tacerea specifica noptii.

Cum au trecut atatea zile? Cand te distrezi nici nu mai simti notiunea timpului. Parca esti prins in timp si spatiu in mijlocul naturii si nu mai vrei sa pleci. Ce ziceti, prieteni, plecam? Nu?... Am inteles (parca sunt pedepsita ca am pus intrebarea asta). Normal ca nici eu nu as mai pleca. Munca in echipa m-a ajutat sa imi dezvolt simturi pe care nu le-am constientizat intre betoanele orasului. Si ma bucur, inca o data, ca am ales sa vin aici. Ma bucur ca si TU ma mai tii minte. Credeam ca ma vei uita, dar mi-ai demonstrat contrariul. Dar cu atatea ganduri si emotii, am uitat vechi prieten sa te intreb, tu ce ai mai facut? 
Cum mai este viata ta, la munte? Am vazut ca te-ai reinnoit, schimbarea de look m-a surprins placut. Eu nu m-am schimbat asa de mult, nici fizic nici spiritual. Deci am ramas la fel, zici? Ma bucur ca un singur lucru a ramas neschimbat si anume, stransa legatura care ne uneste. 

Am vrut aventura, asta ne-ai daruit. Am vrut adapost, ne-ai oferit un acoperis si mancare calda. Iarna se apropie, o simt in aer. Miroase a zapada. Oare din cauza ca ma aflu la munte? Este ceva specific? Tin minte ca si la oras, in zilele mai reci, simteam miros de zapada. Era chemarea ta si eu tarziu am realizat acest lucru. Tu nu imi poti trimite e-mail-uri, dar mesajul tau l-am primit, sa stii! Te rog sa ma ierti ca am venit cu intarziere, stii si tu prea bine ca timpul putin pe care il am pentru hobby-uri imi cam pune bete in roate.

Sursa foto - http://www.alpinstraja.ro/
Dar ce avem noi aici? Ce zi este? 24 decembrie? Noaptea magica, Ajunul Craciunului m-a prins la tine in batatura. Sa fie adevarat? Peisajul este superb! De mult nu am mai avut parte de un Craciun cu zapada! Nu am cuvinte sa exprim ce bucurie simt in suflet. Spiritul acestei sarbatori sfinte va umple si casa ta, iar eu voi petrece un Craciun de poveste alaturi de tine. Iar ai facut celebra ciocolata calda, cu miros de scortisoara. De brad ne-am ocupat cu totii. Semineul acum ne este martor la povestile depanate in fata lui. Ma crezi ca nu imi mai vine sa plec de la tine? 

Craciunul! Uraaa! Colindele rasuna in surdina, din boxa ascunsa a laptop-ului. Aceeasi ciocolata calda ne insoteste. Mirosul de portocale a inuntat camera. Suntem impreuna si asta conteaza cel mai mult. Ce Craciun! Voi avea ce povesti cand ajung acasa! Acasa... Of... Numai gandul despartirii pare insuportabil. Dar in seara aceasta nu ma voi gandi la asta.
In aceasta seara sarbatorim o vacanta bine-meritata. O vacanta in care ne-am regasit si ne-am descoperit spiritul de echipa, parca de mult uitat. M-am redescoperit pe mine, pe tine, pe prietenii mei si ceea ce ne face cu adevarat fericiti. Lucrurile marunte ne unesc si ne releaga juramintele de prietenie facuta cu un an in urma. A trecut un an? Deja? Un an de cand ne-am cunoscut pentru prima data, dar ne-a legat pe vecie. 
Straja, te rog sa ma tii minte. Astazi plec de la tine, dar gandul bun si dorul ma vor readuce in pragul casei tale. Te rog sa ma primesti mereu  cu bratele deschise!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

duminică, 9 noiembrie 2014

Cu sau fara internet?

...Aceasta este intrebarea! Eu una am crescut jumatate din viata fara internet. Si pot spune ca am avut o copilarie foarte fericita si fara cablu de internet. Pentru ca aveam mai mult timp sa socializam cu lumea din jurul nostru, era mai simplu sa legi prietenii sincere, de durata. Traiam intens fiecare joc de-a v-ati ascunselea si radeam in fiecare zi. Astazi, desi tehnologia a avansat mult, ne limiteaza contactul cu lumea reala si ne ingusteaza orizonturile. Nu vedem mai departe de ecranul laptop-ului niciodata!
Nu stiam ce sunt alea routere, de exemplu. Dar eram fericiti ca stiam regulile unui joc pe dinafara. Nu aveam zece vieti si daca pierdeam la un joc pai asteptam urmatorul joc si o luam de la capat. Nu mai plangeam ca am pierdut o viata si ca nu meritam sau era musai sa dam "restart" daca voia X sau Y.
Viata era mai frumoasa pentru ca era traita in timp real si nu in timp virtual, iar copiii nu se plictiseau niciodata sa iasa la joaca. Pe cand un joc PC ii fascineaza pentru o perioada limitata de timp, dupa care se plictisesc si sunt in cautarea altuia si tot asa... Care mai este farmecul si ce vei povesti la randul tau copiilor tai? Cum te-ai jucat CS sau Dota si cate GOD-like-uri faceai? Poate copii moderni vor fi fascinanti dar pentru cat timp? Oare atat de mult ne schimba tehnologia? De ce preferam sa pierdem timp valoros pe internet si nu in natura? Parerile sunt impartite, oricat de contra as fi eu, probabil este cineva mai pro acestora ca niciodata.

                                                                                *

Cred ca nu sunt compatimita de impatimitii de internet, dar eu cu siguranta ii compatimesc pe ei. Mirosul vantului de toamna nu il poti simti navigand pe net si nici soarele nu te incalzeste din pozitia aceasta. Dar poate ca sunt mai de moda veche, tehnologia ma bate si la ora actuala si nu am ce face... Nu a fost un domeniu care sa ma pasioneze pana peste cap, astfel incat sa ii invat toate tainele si trucurile si mai stiu eu ce chestii care tin de tot ce inseamna tehnologie.

                                                                                 *

Nu sunt nici contra, dar nici prea pro internetului. Consider ca orice lucru are o limita, dar internetul vine cu solutii salvatoare pentru orice nevoie de-a noastra si de aceea castiga tot mai mult teren. Si aici ma refer la tablete sau laptop-uri, calculatoare si mai stiu eu ce, care ne sunt oferite de magazinul online www.mediadot.ro. Gama de produse este vasta. Cu greu rezisti sa nu iti achizitionezi si tu cate un obiect smart, ca sa fi in ton cu lumea. Mare succes, de pe acest site, am vazut ca au procesoarele Intel. Dar las pasionatii de IT sa se documenteze mai mult pe tema internetului sau tot ce tine de el si de tehnologie. Am ramas in urma la acest capitol, dar nu imi pare rau, caci am mai mult timp sa traiesc in lumea reala care ne inconjoara si traiesc fiecare moment, cu bune sau cu rele. Caci viata din asta este alcatuita. Nu trebuie sa o inlocuim in favoarea internetului. 

                                                                                  *

Traiesc viata in timp real. Asa va sfatuiesc si pe voi sa faceti. Nu pun internetul pe primul loc, pot trai si supravetui in lumea asta si fara. Va sfatuiesc sa luati si asta in calcul. Voi ce parere aveti. Cu internet sau fara?

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

joi, 6 noiembrie 2014

Ingrijirea la superlativ cu Gerovital H3 Derma+

Mereu am fost in cautarea celor mai bune produse de ingrijire, in special a tenului meu, care la schimbari bruste de temperatura imi creeaza automat probleme, mai mici sau mai mari. Dar pe piata cosmetica sunt atatea produse care noua, domnisoarelor si doamnelor ne fura ochii si din pacate ignoram cerintele reale ale tenului nostru. Alegem un produs pentru ca este nou pe piata si promite sa faca minuni pentru ten. Marea greseala pe care si eu o faceam in adolescenta a fost faptul ca mult timp nu am identificat tipul meu de ten. A doua greseala este faptul ca nu consultam eticheta, care contine multe ingrediente in plus, dupa parerea mea si poate si ingrediente la care suntem alergice fara sa stim. De aceea ni se intampla sa ne trezim peste noapte cu o iritatie urata de la produsul minune achizitionat. Si eu am cautat raspunsuri la toate cerintele legate de frumusete. Si cu rabdare, le-am si gasit!
Tipul meu de ten este mixt. Asta inseamna ca este lucios in zona T (frunte si nas) si uscat pe obraji. Cu toate ca pe obraji pielea mea are tendinta sa se usuce, nici nasucul nu scapa de decojire cand temperaturile cresc brusc. O problema care mie imi da batai de cap. Si peste toate astea, se adauga si acneea care ma sacaie lunar. Problema numarul 3: ochii mei sunt foarte sensibili si o perioada lunga de timp am folosit produse de curatare si ingrijire care imi iritau ochii in timp.

        Solutia? 

Vine de la un brand cunoscut de voi si indragit de mine: Farmec a reusit sa lanseze niste produse dermatocosmetice exceptionale, din gama Gerovital H3 Derma+,  prima gama anti-age din lume. Dupa cum stim, Gerovital Doctor in Frumusete s-a gandit la noi si a creat o gama de produse destinata farmaciilor, oferind consumatorilor solutii cosmetice de inalta calitate.


Am incredere in Farmec si in produsele lor, deoarece am incercat multe produse de ingrijire pana acum si chiar am fost pe deplin multumita! Si cand am descoperit noua gama abia lansata am zis ca trebuie neaparat sa o incerc si eu.
Dar despre ce produse tot vorbesc eu aici? Cu rabdare va voi descrie si produsele care fac parte din gama Gerovital H3 Derma+, caci si eu am fost curioasa sa aflu mai multe despre ele. Asa ca m-am informat, atat pentru mine, cat si pentru voi, ca sa va pun in tema cu cele mai noi produse de ingrijire, caci toate avem in comun pasiunea pentru produsele acestea sau pentru cele de beauty si lista poate continua, dar in materie de beauty nu avem limite si bariere!


Sursa de informare (adica descrierea ce urmeaza) vine chiar de la sursa sigura, adica site-ul oficial Farmec, caci de acolo m-am consultat si eu. Si sa incepem cu inceputul si cu primul produs pe care am zis ca mi-l voi achizitiona cat mai curand posibil!


1. Crema antiacneica a fost prima care mi-a atras atentia, deoarece am probleme cu acneea care imi da batai de cap uneori. Si nu puteam sa nu incerc un produs destinat acestei lupte interminabile. Cu siguranta nu ai cum sa ramai indiferent.

Descriere oficiala: Efectul cremei consta in ameliorarea simptomatologiei tenului acneic (comedoane, papule, pustule), in special in cazul acneei juvenile usoare si medii, iar in cazurile severe se recomanda asocierea terapiei interne, sub control medical de specialitate. Regleaza secretia de sebum prin acidul oleanoic. Zincul din compozitia lui promoveaza procesul de vindecare. Soothexul are un efect calmant si de reducere a inrosirii pielii.


Pot spune din experienta personala ca acneea juvenila m-a lasat cu niste cicatrici inestetice destul de enervante, iar comedoanele imi mai fac si acum cate o vizita neplacuta! Cum sa nu accept provocarea Gerovital H3 Derma+ cand gama este certificata clinic, iar eficienta produselor este atestata de catre specialisti? Sper ca va fac curioase, nu de alta dar este o gama de produse serioasa, ce merita!
Gama este destinata exclusiv tenului sensibil, dar se preteaza foarte bine si pe tenul gras sau mixt.


2. Fluidul de curatare pentru ochi si fata - Dupa cum  va spuneam, ochii mei sunt foarte sensibili si toate produsele destinate acestei zone sensibile a fost destinata esecului (din pacate pentru ochisorii mei, care au avut mult de suferit). Ghiciti ca si acest produs a fost trecut pe liste de must-have!


Descrierea oficiala: Formula fluida, asocierea substantelor emoliente blande si a ingredientelor cu actiune calmata o recomanda inclusiv pentru curatarea tenului sensibil. Este hipoalergenic si nu contine parabeni. Ingredientele sale reduc senzatia de prurit, iritatiile si disconfortul de diferite origini ale pielii sensibile si inlatura cu delicatete impuritatile.


Produsele sunt prezentate intr-un ambalaj foarte practic, mi-a placut acest aspect foarte mult. Apreciez si ambalajul produselor daca se ridica pe masura eficientei lor. Noua gama cu siguranta ca o voi incerca si v-o recomand cu mare drag. Nu ezitati sa le achizitionati, caci Farmec este o firma de produse serioase, care pe mine m-a cucerit de-a lungul evolutiei sale. Diferite produse de beauty cum ar fi ojele sau cele de ingrijire (sampoanele) sunt nelipsite din "recuzita" mea de ani buni. De aceea am curajul sa vorbesc despre produsele lor, efectiv, fara perdea! Toti suntem diferiti, avem cerinte si exigente diverse cand vine vorba de produsele de ingrijire, niciodata nu cadem de acord unii cu altii (sau foarte rar!) si discutiile despre ele desfasurate cu prietenele la o cafea sunt subiectul principal de pe buzele fetelor.

O lupta care pentru mine a fost pana mai ieri interminabila, astazi si-a gasit sorti de izbanda in aceste produse. Dar mai raman si alte lucruri la care cautam raspunsuri. Cheia succesului este sa cauti informatii in fiecare zi si sa nu te dai batut!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!   

duminică, 2 noiembrie 2014

Dragoste la prima vedere!


Ne-am cunoscut pe internet. Desi relatiile la distanta nu sunt genul meu, am cochetat cu el luni de zile. Ii spuneam numai vorbe de lauda si in fiecare seara adormeam cu el in gand. Oare era posibil? Eu care eram impotriva unei relatii cu un strain, am ajuns sa ma indragostesc fara ca macar sa il cunosc personal. Acest lucru mi se pare impotriva firii, dar chemarea inimii bate de fiecare data logica creierului uman. Si eu am cazut victima in toata povestea asta! Ma gandeam ca daca ne vom intalni nu ne vom potrivi si o despartire era inevitabila. Refuzam sa cred acest lucru!
Cu toate astea, parca insista cu subinteles ca ar vrea sa ma cunoasca si el. Poate mai mult decat doream eu sa se intample acest lucru. Mi-a dat numeroase intalniri pe care le-am tot refuzat, dar sacul cu scuze care odata era plin a ajuns sa se goleasca. Nu  mai aveam scuze! Cum puteam sa il mai mint inca o zi ca sa aman cat mai mult intalnirea?

Nu am mai avut scapare! Intr-o zi friguroasa de iarna i-am dat intalnire si mi-a promis ca in cateva zile va avea loc. Nu credeam ca se va tine de cuvant. In ziua stabilita ne-am intalnit in oras. Era aproape seara si fulgii dansau in aer, creand un peisaj de basm, parca menit sa aprinda si mai mult focul dintre noi doi. Dupa lungi discutii l-am invitat la mine acasa. Semineul incalzea casa si fara sa stam pe ganduri ne-am intins pe covorul moale din fata focului bland si am inceput, usor-usor, sa ne eliberam de haine. Noaptea se anunta perfecta! Imi amintesc si acum primul lui sarut care a cazut gingas pe gatul meu. Avea buzele reci, dar am dat vina pe vremea de afara. Dar acest lucru nu m-a deranjat.
L-am lasat sa ma sarute si a doua oara. Era irezistibil iar eu cazusem in vraja lui! Ma lasam purtata de sentimente. Al doilea sarut a fost si mai pasional si a coborat putin, pana la pieptul meu. Nu am crezut in dragoste la prima vedere pana in acea noapte magica. Credeam ca lucrurile astea le intalnesti numai in povesti cu zane, printi si printese. Realitatea m-a surprins!



Si ca sa nu mai prelungesc suspansul, vreau sa va fac cunostinta cu EL! Este vorba despre parfumul Midnight Fantasy, parfum lansat de cunoscuta cantareata Britney Spears! Surprinse? Eu nu as fi! M-am indragostit pe loc de aroma acestui parfum. Este un elixir absolut imbatator de fructe delicioase care te transpune intr-un taram misterios, unde ispita si intriga se afla la tot pasul. Un parfum plin de mistere ascunse si intrigi deocheate. O dragoste ascunsa care se dezlantuie la miezul noptii, cand doar luna poate fi martor la pacatele noastre. Un mister deghizat intr-o sticluta eleganta si feminina. Imposibil sa ii rezisti!
Perechea mea am intalnit-o unde ma asteptam mai putin si anume pe un site cu parfumuri online la sectiunea parfumuri pentru femei. Doamnelor, sunteti curioase? Vreti sa va gasiti jumatatea asa cum am intalnit-o si eu? Sa stiti ca dragostea o puteti gasi in cele mai neasteptate locuri. Eu am trait experienta primei iubiri, pe care am cunoscut-o in mediul virtual.  Nu neglijati niciodata chemarea inimii, caci ea nu se inseala cand vine vorba de iubire. Si eu am fost sceptica la inceput, dar va garantez ca pe site-ul OnlineParfum.ro va veti gasi jumatatea! As putea spune ca este mai bun si decat site-urile matrimoniale care invadeaza internetul cu tot felul de anunturi, mai  mult sau mai putin adevarate. 

Parfumul este cartea noastra de vizita in societate. Ne place sa intoarcem priviri si sa ne simtim admirate. Doar cu ajutorul jumatatii mele eu reusesc sa fac acest lucru. In fiecare dimineata ma imbie cu aroma sa si imi face ziua mai buna. Iar noptile alaturi de el sunt cu totul magice!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

Strada Fictiunii evolueaza in autostrada

Sunt un soarece de biblioteca, cu buletin si card de fidelitate, abonada zilnic la cartile de buna calitate. Imi place sa citesc si apreciez o carte de calitate, indiferent de stilul acesteia. Dar in ziua de azi este tot mai greu sa gasesti o carte de calitate. Lumea s-a modernizat si citeste, mai nou, de pe e-book-uri. Eu una am cautat mereu sa transpun ca intr-o poveste reala fiecare carte citita, sa imi construiesc propria strada cu carti si personaje inspirate din cele mai bune bestseller-uri cunoscute pana astazi. Am o imaginatie bogata si asta o datorez cartilor citite de mine de-a lungul vietii. Inca de mititica, eu am cochetat cu cartile si am legat o prietenie stransa. Imi place foarte mult sa miros filele unei carti ca sa ii inteleg mai bine povestea, este ca un mod de a o recunoaste pe fiecare in parte intr-un labirint al cunoasterii cu rafturi doldora de carti.
O astfel de strada am intalnit si in Colectia Literara Strada Fictiunii a Editurii ALL care se imparte in patru sectiuni si anume: Clasic,  Contemporan, Crime si Bestseller.

Recunosc acum micul meu secret: am o slabiciune pentru bestseller-uri si mereu am cautat cele mai bune carti atat in biblioteci, librarii, cat si pe site-uri online. Cea mai frumoasa selectie de unde poti alege vine chiar de pe site-ul cel mai recent descoperit de mine:  http://www.all.ro/.
Aici am descoperit o lume a cititorilor moderni, cu absolut toate genurile posibile si imposibile, un numar impresionant de carti de unde poti alege. Ochii mei sclipeau cu fiecare carte pe care o vizionam si cu cat petreceam mai mult timp pe acest site, cu atat deveneam mai nehotarata in alegerea unei noi carti pe care sa o achizitionez. Bugetul meu fiind limitat, a trebuit sa las unele carti pentru wish-list-ul viitor, cand voi avea suficiente resurse pentru urmatoarea comanda. Nu as fi ratat asta!

Prima carte pe care eu am comandat-o a fost Floarea Pasiunii scrisa de Matilde Serao. Descrierea acestei carti m-a convins ca merita citita : "Matilde Serao este una dintre cele mai prolifice si mai cunoscute scriitoare italiane ale sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX. Romanele si povestirile ei sunt o fresca a societatii italiene, in special a celei din sudul Italiei si din Napoli, atingand, cu subtilitate si spirit analitic, teme dintre cele mai diverse, precum conditia femeii intr-o societate patriarhala, saracia, coruptia si conventiile sociale. Povesti de iubire, tradari, rivalitati, emotii si pasiuni asunse - povestirile din Floarea Pasiunii se perinda prin fata ochilor cititorilor ca o galerie de filme de scurt metraj in stil romantic si moralist (...)" . 
                                               

Coperta ei a fost un plus cand am ales-o. Mi-a placut faptul ca este simpla si draguta si prinde exact esentialul intregii carti. Recomand cu drag aceasta carte si sper ca si voi sa imi recomandati cartile voastre preferate. Poate chiar avem aceleasi gusturi literare si noi nici macar nu stim acest lucru. Imi place sa cunosc oameni cu care impartasesc aceleasi pasiuni. Mi se pare cel mai frumos mod sa iti faci prieteni noi, iar carti parca niciodata nu ai suficiente! Imi place biblioteca personala cum arata la ora actuala, ma pot lauda cu o colectie impresionanta de carti! 
Dar cu atata entuziasm, am uitat sa fac prezentarile Editurii ALL: Strada Fictiunii este o noua colectie de literatura universala a Editurii ALLFA, parte a Editurii ALL. O colectie urbana, cosmopolita, eterogena, perfect racordata la prezent cu cele patru sectiuni mentionate de mine mai sus. Noua colectie poate fi usor imaginata ca o strada cu arhitectura eclectica, pe care orice om ar trebui sa o circule macar o data in viata. Este si pacat cand ai atatea carti frumoase de descoperit.

Din aceasta colectie vreau sa va prezint doar doua din preferatele 
mele, caci lista este mult mai lunga si nu as reusi sa o descriu intr-un articol. In primul Rand este vorba despre Pana si cainii, un roman scris de Jon McGregor, care descrie o crima ce are loc intre Craciun si Anul Nou, cand doi politisti descopera cadavrul unui barbat, intr-un apartament. Cunoscutii victimei sunt cei care insotesc politia la morga, in timp ce ei insisi rememoreaza clipe importante din viata lor. Descrierea ei ar fi mult mai ampla, dar nu vreau sa divulg secretul cartii. Va las sa descoperiti singuri despre ce este vorba, daca va hotarati sa achizitionati aceasta carte. 
Sper ca v-am convins ca merita sa faci o plimbare si pe Strada Fictiunii. Eu una, cu fiecare pas pe care il fac, mai citesc o carte si mai maresc strada cu inca o suta de metri. Este modul meu de a trece mai frumos si mai usor prin viata. Este o calatorie prin filele cartilor pe care nu as vrea sa o inchei vreodata. Este singurul loc in care imi pot lasa imaginatia sa faca ce vrea.

O alta carte care m-a surprins placut a fost Bucurati-va de viata, o carte scrisa de catre Yan Lianke. Cartea prezinta un sat uitat din muntii Chinei - Shouhou, unde oamenii traiau fericiti. Intr-o zi insa la ei in satuc incepe sa ninga si toate recoltele oamenilor sunt compromise. Solutia salvatoare a acestora ramane promovarea turismului in acea zona uitata.
Si nu voi spune mai multe, din acelasi motiv. Imi place sa starnesc curiozitatea! 


Mie personal mi se pare ca si coperta joaca un rol deloc de neglijat in achizitionarea unei carti, desi vorba aceea: 'Nu judeca o carte dupa coperta!' nu este intotdeauna valabila la toate cartile. Ochiul cititorului iubeste sa se delecteze si cu cateva imagini potrivite contextului cartii pe care o citeste. Putine imagini vizuale ne ajuta sa ne imbogatim imaginatia incontinuu. Imi plac la nebunie si imaginile din carti. Voua nu?
Dragii mei, cred ca m-am cam luat cu vorba, caci pe Strada Fictiunii deja s-a facut intuneric si s-au aprins luminile, care palpaie din cand in cand din varful unui stalp, dintre numeroasele care se afla pe strada imaginatiei mele. Deja vad primii fulgi care cad timizi pe pamant. Este abia luna noiembrie dar zapada deja se instaleaza printre case. Este un peisaj de vis. Ma plimb agale pe strada. Nu ma grabesc caci destinatia "ACASA" este deja cunoscuta. Raman sa admir cum natura se intalneste cu urbanul si ce fuziune minunata creeaza daca le pui impreuna. Uneori strabat aceasta strada alaturi de persoana iubita, caci, nu-i asa, orice calatorie este mai frumoasa in doi. Voi ce parere aveti?

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Pastram vie vacanta perfecta... pana la urmatoarea vacanta!

Of... Repede a trecut vara... Deja imi e dor de caldura pe care o emana si de libertatea pe care o aveam... Nu tu facultate sau alte treburi. Cum se face ca timpul petrecut distrandu-te trece asa repede? Nici nu apucam sa strangem suficiente amintiri pe cat ne-am dori, ca doar toti vrem sa avem ce povesti cand ne intoarcem din vacanta. Mereu exista cate un mic regret in ceea ce priveste acest aspect: poate ca trebuia sa ma dau in caruselul acela de mai multe ori sau sa vizitez mai multe obiective turistice sau sa fac mai multe poze etc.
Dar cum poti sa le cuprinzi pe toate, cand lumea este asa mare si de frumoasa, incat mi-ar trebui o viata de om daca as vrea sa descriu in cuvinte particica mica din lume pe care eu am vizitat-o. Voi ce parere aveti? Am dreptate sau ma insel? Adevarul este ca fiecare vede lumea in felul lui, dar cu totii suntem de acord ca orice forma sau culoare ar avea este cu adevarat FERMECATOARE!

                                                                            *
As vrea acum sa impartasesc si cu voi ultima si cea mai frumoasa vacanta de care am avut parte pana acum. A fost cea mai frumoasa vacanta si a venit cand ma asteptam mai putin. Vara doar ce se instalase si la noi si parea ca va fi o vara de neuitat, cu multe surprize placute. Parca se simtea in aer acest lucru. Fiecare zi ma incarca cu o energie pozitiva greu de descris. Dar cu toate ca ma trezeam zilnic mai zambitoare, la un moment dat mi-am dat seama ca si la mine venise, inevitabil, starea de monotonie. In fiecare zi ma trezeam in acelasi loc si faceam aproape zilnic aceleasi lucruri... Vara nu mai avea farmec! Incepusem sa ma plictisesc si sa imi doresc din ce in ce mai mult sa se termine vacanta.
Pana sa cad in abisul depresiei, mi-am amintit ca mie imi place vara si imi place caldura si oricat de rau mi se pare mie ca devine plictisitoare tot ii voi simti lipsa la final de sezon. Si am inceput sa caut solutii.

                                                                             *
Am inceput sa dau iama in site-urile de traveling si cu greu m-am oprit asupra unuia singur : CND Turism - Vacante Speciale! Nu mi-a venit sa cred cate destinatii turistice am reusit sa gasesc pe un singur site! Imi doream cu ardoare sa am parte de o vacanta speciala si am mers pana in panzele albe pentru ea! Si stiu de mult timp incoace ca mi-am dorit mereu sa vizitez Grecia! Tara cu cele mai frumoase insule si cele mai frumoase privelisti la mare. Plaje de vis pe care le-am admirat doar din poze, strazi incredibil de romantice si pline de... pisici! Oricat de ciudat ar suna acest lucru, Grecia e renumita pentru faptul ca pisicile fac legea la ei pe strazi, ca o paralela, cum fac la noi cainii maidanezi. Dar la fel de mult mi-am dorit sa vizitez si Bora Bora. Acel loc este, din punctul meu de vedere, paradisul! Nu am vazut in alt loc o mai limpede apa ca acolo.
Am avut noroc, Bora Bora se afla pe lista cu destinatii exotice ale agentiei de turism la care m-am oprit. Urma sa am parte de vacanta de vis mult dorita! Sau nu...

                                                                              *
Studenta fiind, nu am un venit sigur. Sau mai bine zis nu am niciun venit. Aproape orice suma mi se pare imposibila pentru mine si din entuziasmul meu exagerat am cazut in extrema cealalta. Voiam cu ardoare acea vacanta, dar cine ar fi vrut sa faca o fapta buna pentru mine? Minunea a venit din partea persoanei iubite! Doamne si cata fericire am putut sa simt in momentul cand am aflat ca deja rezolvase tot si minunata destinatie ne mai astepta decat pe noi! Ziua cea mare a venit si a fost urmata de o premiera pe tara: urma sa zbor pentru prima data cu avionul! O alta dorinta ascunsa a sufletului meu se indeplinise pe neasteptate. Lumea este extraordinara vazuta prin ochii pasarilor! Cu greu s-au scurs acele cateva ore care ne desparteau de vacanta mult visata! Si cand am ajuns la destinatie si am privit peisajul pe care altadata doar il poze il vedeam, toata oboseala parca a disparut. Nu voiam decat sa admir si sa fotografiez cat mai mult acel loc mirific. Bora Bora mi-a ramas in suflet si cu siguranta o parte din mine a ramas acolo, fapt ce inseamna ca va trebui sa ma intorc din cand in cand acolo ca sa umplu un gol din mine.

                                                                              *
Nu pot descrie exact in cuvinte niste sentimente pe care doar inima le poate intelege. Poate pentru unii o vacanta nu inseamna asa de mult, dar pentru mine este ceva special. Cum sa te plictisesti vreodata sa vizitezi lumea? Doar una avem si ar fi pacat sa o ignoram si pe asta. Voi cum ati petrecut ultima vacanta de vis? Ce destinatii ati vizitat sau ce ati vrea sa vizitati cat mai curand?
Sunt curioasa de raspunsurile voastre! Eu am indraznit sa lupt pentru un vis devenit realitate. Voi ce mai asteptati?

Articol scris pentru SuperBlog 2014!

marți, 28 octombrie 2014

Yaris - un montagne russe intr-o jungla de oras

Mereu am admirat masinile noi, abia iesite de pe portile fabricii. Cel mai nou exemplu este si noul Yaris de la Toyota, care o data plecat de pe "bancile" fabricii a venit cu un concurs pe care oricine si-ar dori sa il castige: ideea acestuia era urmatoarea, surprinzi in trafic noul Yaris, ii faci cateva poze (eventual il si filmezi) si pac! Te-ai inscris in concurs. Marele premiu? O vacanta in Franta la fabrica din Valenciennes!
O vacanta ar fi binevenita oricand! Daca mai este si in Franta, deja e un lux pentru mine. Nici cu gandul cel mai frumos nu indraznesc sa tintesc asa departe. Ideea concursului mi s-a parut geniala, dar fiind faptul ca traiesc intr-un oras destul de mare (Craiova) sansele sa intalnesc Yaris in jungla urbana m-a facut sa renunt la ideea participarii... Trist, nu?
Asa gandeam si eu, pesimist, nu ma gandeam vreodata ca tocmai peste mine va da norocul. Si in ce hal! Se intamplase intr-o zi sa vad noul Yaris pe strada. Prima data nu am recunoscut-o. Era doar o masina frumoasa pe care o admiram deoarece imi placea modelul. Imi parea cunoscuta. S-a intamplat sa o vad si a doua oara prin oras, dar intr-o alta zona. Masina era aceeasi. O tineam minte dupa numarul ei de inmatriculare. Am o boala cu chestia asta. Acum recunosc masina de fiecare data si credeti-ma, o vad foarte des plimbandu-se in oras. Nu pot sa va spun cat de lin merge, dar cu toate acestea are ceva ce te face sa vrei sa incerci o plimbare cu ea. Il are pe acel vino-incoace!

Okkk, am vazut masina atat de des incat am inceput sa ma intreb ce model este. Marca o cunosteam deja dupa sigla. Norocul prostului a facut ca masinuta minune sa fie parcata in fata cinematografului, intr-o seara cand eu aveam trecere spre casa. Wow! Am exclamat si cu riscul sa par o admiratoare obsedata, am scos telefonul si am inceput sa ii fac poze din toate unghiurile posibile. Parca eram un fotograf ce gasise modelul minune mult cautat toata viata.

Si am reusit! Bucuroasa am mai fost cand am ajuns acasa si fara sa stau pe ganduri am incarcat pozele pentru concurs, iar acum nu fac decat sa vad ce o fi pe viitor. Cred ca peisajul a fost perfect: Noul Yaris de la Toyota, la ieseala la filme! Cred ca un astfel de model merita plimbat si la cinematograf, la o cafea, poate la o plimbare romantica departe de vazul tuturor. In orice caz, peisajul da tonul iar masina creeaza atmosfera!
Cred ca am si invatat ceva din aceasta alergatura si anume: daca doriti ceva atunci luptati pentru acel lucru si eliminati definitiv gandirea "mie nu mi se poate intampla" sau "nu am eu norocul asta". Pai, oameni buni, Dumnezeu iti da, dar nu iti pune si in sac, iar norocul ti-l mai faci si tu cu mana ta! Oare cum o fi sa scriu data viitoare chiar despre drumul meu spre vacanta din Franta? Nu-i asa ca ar fi frumos? Pentru mine ar fi un vis devenit realitate! Sincer nu am parasit niciodata tarisoara noastra, dar mi-as dori sa vizitez lumea intreaga... Poate chiar de la volanul unui Yaris...
     
Noul model Toyota Yaris se lasă fotografiat, filmat și testat la oricare dintre showroom-urile Toyota din București, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Suceava, Timișoara, Tg. Mureș.

Daca ai citit acest articol si orasul tau se regaseste in lista de mai sus, atunci nu mai sta pe ganduri si participa si tu la concurs. Nu trebuie decat sa fotografiezi noul Yaris in cele mai ingenioase si originale ipostaze, eventual il filmezi in plina "actiune" ca sa vada lumea ce stie sa faca si te inscrii la concurs pe site-ul lor. Nu pierzi nimic, eventual castigi experienta la test-drive!

Eu sunt o impatimita a masinilor, dar si a vacantelor. Tu, nu???


Articol scris pentru SuperBlog 2014!

sâmbătă, 25 octombrie 2014

Mai bine sa previi decat sa tratezi...

Ca om, iti place sa traiesti fiecare secunda ca si cum ar fi ultima. Nu este un lucru rau, dar exista momente cand trebuie sa gandesti de doua ori inainte sa iei o decizie, cum zice si zicala: Mai bine sa previi decat sa tratezi! Oare la ce ne referim cand spunem acest lucru? Cred ca majoritatea se vor gandi, bineinteles, la sanatate, desi aceasta vorba poate fi net universala, pentru toate cazurile. Mi-am dat seama ca trebuie sa fim precauti mereu atunci cand m-am intepat, fara sa vreau intr-un spin de trandafir. Am fost fermecata de frumusetea lui incat am uitat de spinii pe care ii ascunde. Stiam ca trandafirii au spini, dar repezeala m-a facut sa ma aleg cu o intepatura, "din iubire", din partea trandafirului. Poate ca multi ignoram de bunavoie sa ne gandim la sanatatea noastra, fizica si psihica, nedorind sa facem ceva mult mai mult pentru ea...
De la o mica intepatura pana la ceva mai rau nu este decat o aruncatura de bat sau o fractiune de secunda, deoarece viata vine la pachet si cu bune si cu rele. Din pacate, ne este dat sa traim toate emotiile pozitive si negative posibile. Dar sa revenim la oile noastre. Ce trebuie sa facem daca vrem sa traim cu sufletul usor, stiind ca cineva ne acopera din umbra spatele? Exista oare solutii pentru orice? Raspunsul meu este da. Si sper sa va conving cu argumentele scrise negru pe alb. De ce? Pentru ca toti suntem egali din nastere si toti avem drepturi egale, prin urmare nu trebuie sa ni se interzica ceva atat de important precum o asigurare de sanatate privata de la MediHelp International.

Cred ca v-am bagat putin in ceata. Ce inseamna aceasta asigurare, de unde vine ea si cum ne poate ajuta? O sa va spun doar ceea ce am aflat si eu, deoarece nu vreau sa vin cu prea multe informatii si din greseala sa ma incurc in ele si mai stiu eu ce. Uneori sunt putin imprastiata si de aceea spun lucrul acesta. Mie acest plan de asigurare medicala mi s-a parut cel mai complet si complex de pana acum. Am mai intalnit eu "asigurari de sanatate" care ramaneau asigurari doar pe hartie, practic nu te ajutau cu nimic, de aceea recomand cu indarjire sa va informati mult inainte sa hotarati ce vreti sa faceti pe viitor.

     Ce inseamna o asigurare de sanatate privata?

Este acel biletel care iti asigura linistea sufleteasca de care ai nevoie pentru a trai mai fericit in fiecare zi, polita ce iti asigura protectie prin acoperirea a ceea ce ati fi nevoiti sa platiti in cazul unei probleme de sanatate. Suna bine, nu?

     Cum se incheie o astfel de asigurare?

Este incredibil de accesibila o astfel de asigurare, nici mie nu mi-a venit sa cred la inceput, dar se poate achizitiona o astfel de asigurare de sanatate de la MediHelp International doar platind o prima lunara care poate fi acoperita integral sau partial (daca nu doriti sa se faca prin intermediul companiei pe care o detineti, se poate face si individual - deci toata lumea castiga). Si partea cea mai buna la aceasta este faptul ca asigurarea de sanatate privata nu acopera doar situatiile neasteptate, dar acopera si investigatiile preventive precum mamografiile de rutina sau vizitele anuale la medic, pe care multi dintre noi nu le mai fac din lipsa de bani...

    Cu ce ma ajuta o astfel de asigurare?

Pai, fara sa fiu ironica, te ajuta cu multe! Deoarece este o asigurare de sanatate internationala care garanteaza standarde medicale internationale de top, cu inalte standarde si tehnologii medicale.

Daca nu v-am convins, cu siguranta inca nu v-am convins inca! Caci motivele sa facem ceva pentru sanatatea noastra de azi si de maine nu se termina aici! MediHelp International ofera acoperire si pe o parte din medicamentele de care avem nevoie si care au fost prescrise de medic. Sunt printre putinii care promoveaza integritatea si serviciile de inalta calitate. Ce iti poti dori mai mult de la un plan de asigurare de sanatate? Aceste planuri ofera acces la orice spital si clinica dn Europa, lasand la alegerea noastra care va fi acel/a. Nici nu poti sa iti mai doresti ceva, MediHelp International s-a gandit deja la toate! Nici mie nu mi-ar fi trecut prin cap atatea nevoi de luate in calcul.
O asigurare de genul acesta este o investitie pe termen lung. MERITA! Este o ocazie care a venit cand ma asteptam mai putin, dar la momentul oportun. Adica in stadiul de prevenire! Adica atunci cand vrei o mana de sprijin in aceasta calatorie. Pe mine una m-a convins ca merita investitia si am dorit sa impartasesc cu voi toti parerea personala, dupa o indelunga studiere a informatiilor dispuse pe site-ul http://www.medihelp.ro.
Va recomand cu cea mai mare caldura sa il vizitati si voi. Poate va schimba in bine viata multora dintre voi. Va urez sanatate, ca este mai buna decat toate!

Articol scris pentru SuperBlog 2014!